OMAGIERE ȘI LA PIATRA-NEAMȚ.

Cartofilia este recunoscută ca fiind „mama maximafiliei”. Confirmând această recunoaștere, cartofiliștii, filateliștii, maximafiliștii și colaboratorii lor din diverse domenii ale vieții sociale s-au reîntâlnit, pentru a XXIIIa oară, la Piatra Neamț, la simpozionul anual organizat cu consecvență și totală dăruire de Viorel Nicolau și Constantin Pațilea. Anul acesta, simpozionul a fost dedicat omagierii titanului artei fotografice, cronicarul-foto al plaiurilor nemțene, Adolph A. Chevallier. Sutele de imagini transpuse fotografic pe „pozele” și ilustratele realizate la începutul secolului al XXlea sunt mărturiile tradițiilor de port vestimentar și de ocupații casnice sau sociale de pe meleagurile nemțene. Pentru a completa imaginea originalității costumelor populare românești, la simpozion, a fost abordată și tema ilustrării rolului membrilor familiei Regale a României în promovarea directă a portului popular. Promovarea consecventă a tradițiilor populare românești a avut drept consecință firească, declararea recentă a „Zilei iei românești”. Cărțile poștale ilustrate au avut un rol important de mesagere ale tradițiilor și portului popular românesc. În mod firesc, tema a fost preluată și de maximafiliști, dezvoltarea acestei ramuri filatelice fiind datorată și eforturilor maximafilistului dr. Valeriu Neaga. Atmosfera favorabilă omagierilor a permis aducerea în atenția numeroasei asistențe și a aniversării celor nouăzeci de ani de la nașterea maximafilistului, înregistrată în ziua de 1 iulie 1926 în comuna Pereni din Basarabia. Cuvintele de omagiere, adresate de Mihai Ceucă în numele membrilor Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”, au reliefat nu numai meritele celui aniversat la activitatea de dezvoltare și promovare a maximafiliei românești ci și faptul că, pentru a omagia personalitatea mentorului spiritual al asociației, maximafiliștii au realizat o ilustrată maximă dedicată acestuia. Utilizarea pentru realizarea ilustratei maxime a unui timbru personalizat emis de Poșta Moldovei a marcat fructuoasa colaborare a românilor din țările surori. Sentimentul nostru de pietate față de Valeriu Neaga se îmbină cu cel de recunoștință pentru organizatori.



DR. VALERIU NEAGA OMAGIAT LA SIBIU.

Reuniți la tradiționalele expoziții filatelice „Salonul filatelic Sibiu-Chișinău” și „Trilaterala Sibiu-Bistrța-Botoșani”, participanții au dedicat un moment special omagierii doctorului Valeriu Neaga, la împlinirea a nouăzeci de ani de la nașterea sa. Momentul a creat emoție sporită și prin faptul că au fost prezenți atât maximafiliștii din Republica Moldova, locul de naștere a doctorului Valeriu Neaga cât și maximafiliștii din Sibiu, Bistrița și Botoșani, localități care păstrează amintirea prezenței omagiatului la activitățile expoziționale organizate de localnici. Momentul omagial a fost inițiat și susținut de maximafiliștii Nicolae Salade, Ioan Dejugan, Coriolan Chiricheș, Maria Godorogea și Constantin Ciobanu, membri ai Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”.
Afișul de prezentare a evenimentelor  filatelice
Președinții asociațiilor participante la expoziții.
Participanți la festivități.

GRATITUDINE MENTORULUI.

În memorabila zi de 1 iulie 2016 se împlinesc nouăzeci de ani de când, în satul Pereni al comunei Hâncești din Basarabia, s-a născut patronul nostru spiritual, doctorul VALERIU S. NEAGA.
Pentru a transmite generațiilor viitoare de maximafiliști profunda recunoștință datorată de membrii asociației noastre mentorului lor, la inițiativa SRMDVN și cu remarcabila contribuție a Poștei Moldovei, a fost realizată și lansată în beneficiul maximafiliștilor, o carte poștală ilustrată maximă. Portretul doctorului Valeriu Neaga reprezentat pe ilustrata suport (în două variante grafice) realizează concordanța de imagine cu timbrul personalizat realizat de Poșta Moldovei și concordanțele sunt completate cu cele de timp și de loc marcate de ștampila poștală de zi aplicată la data de 1 iulie la Oficiul poștal al satului natal Pereni.
Datorăm această realizare maximafilă, amabilității și profesionalismului doamnei Victoria Tănase, șefa serviciului filatelic al Poștei Moldovei - Chișinău, generozității doamnei Gabriela Mircea-Neaga și tenacității președintelui SRMDVN, domnul Vasile Doroș. Tuturor, sincere mulțumiri!

PAGINI DE ISTORIE A MAXIMAFILIEI ÎN ROMÂNIA

Unul dintre cei mai activi maximafiliști ai anilor 80 din secolul trecut, colegul Ionel Muntean din Deva și apoi din Timișoara, a devenit recent membru al Societății Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” expediindu-ne cererea de adeziune de la Berlin, orașul noii sale reședințe. Cu entuziasmul care-l caracterizează, maximafilistul Ionel Muntean a propus spre publicare pe paginile blogului nostru un ciclu de monografii ale filialelor AFR, ale cercurilor și grupelor maximafile sau ale mai recentelor clubri și asociații de maximafiliști. Și pentru a susține pragmatic inițiativa sa, a transmis ca provocare de deschidere, monografia grupei în care s-a lansat pe traiectoria maximafiliei și cu care a participat la dezvoltarea și consolidarea maximafiliei românești. Publicând acest articol, invităm colegii din țară să continue seria deschisă cu monografiile locale.

Grupa de maximafilie „DECEBAL" din Deva

Anul 2016 este anul în care se împlinesc 40 de ani de la realizarea oficială a primei ilustrate maxime cu triplă concordanta (ilustrată+ștampilă, ilustrată+marcă poștală) de către maximafiliștii din AFR Hunedoara, filiala Deva, cu ocazia Expoziției filatelice omagiale interjudețene Hunedoara –Arad (fig.1) și 35 de ani de la înființarea grupei de maximafilie „DECEBAL” Deva -
fig.1
Rândurile de față se doresc a fi o trecere în revistă a a activității inimoșilor filateliști și maximafiliști hunedoreni care au contribuit din plin la dezvoltarea și promovarea maximafiliei, reușind prin eforturile lor să promoveze, în țară și în străinătate, crâmpeie din istoria locurilor, din fauna și flora județului Hunedoara, adăugând o importantă filă în marea carte a Maximafiliei Românești.
Persoana care a reușit să ne inoculeze „microbul” maximafiliei a fost regretatul dr Cicerone MATEI, medic dermatolog, colaborator, prieten și coleg cu dr Valeriu NEAGACu mult tact și multă răbdare, ne convoca de fiecare dată când apărea o emisiune filatelică unde se regăsea și un subiect legat de fauna și flora existentă în județ, un monument istoric sau un subiect tematic legat de o localitate din zonă, pentru a căuta modalitatea cea mai simplă de identificare a ilustratei necesare și a persoanei care să se deplaseze în zona respectivă unde trebuia ștampilată ilustrata maximă. Chiar dacă a fost nevoie de drumuri mai lungi, timp și bani, am reușit să respectăm unul dintre criteriile de bază în realizarea ilustratelor maxime: LOCUL ștampilării. Ca exemple, ilustratele cu flora și fauna din Retezat s-au realizat la oficii poștale de la intrarea în Parcul Național. Au fost astfel realizate maxime cu: - flora și fauna din Munții Retezat, - la Petroșani cu minerit și fauna din zona Parâng, -la rezevația Hațeg cu zimbrii, porc mistreț, căprioare - Călan - industrie (fig.2) , - flori exotice la Parcul Dendrologic Simeria, - Biserica Densuș (fig. 3 ), - castelul de la Hunedoara, -costume populare din zona PĂDURENI - muzeul aurului BRAD, maxime  cu Nadia Comăneci și gimnastica ; val 5,70 lei  (1976) și val de 10 Lei colița dantelată (1976) la DEVA,  cu Aurel Vlaicu în locul unde s-a născut, respectiv, localitatea Aurel Vlaicu (Oraștie) - la Grădiștea de Munte ilustrata maximă realizată cu valoarea de 10 lei din colița „Anul European al Ocrotirii Monumentelor”. (fig.4) -flora și fauna din LUNCA Mureșului (fig.5) -și nu în ultimul rând, ilustrate maxime cu statuia lui DECEBAL din Parcul Cetății (fig.1) și Decebal călare (fig.1a), realizate cu timbrul din „Colaborarea cultural-economică intereuropeană” 1982.
fig.1a
verso CM 1a
fig.2
fig.3
fig.4
fig.4a



 În anul 1980, doctorul Matei Cicerone, împreună cu doctorul Daju Corneliu (președinte al Cercului Filatelic ),  a făcut primele demersuri pentru înființarea grupei de maximafilie de pe lângă cercul filatelic din Deva, iar în anul 1981 s-a constituit oficial GRUPA DE MAXIMAFILIE „DECEBAL” din Deva ,(fiind înregistrate la AFR statutul și documentele de constituire) având următorii membri fondatori:
dr. Cicerone MATEI-președinte
prof. Nicolae ILIȘIU -secretar
Ioan HENȚ - responsabil cu realizarea de ilustrate maxime
Ionel MUNTEAN - responsabil cu realizarea de ilustrate maxime
dr Corneliu DAJU - președinte Cercul Filatelic Deva
Erzilia FARA, Lucian BORNEMISA și ec.Ioan ZAHA-membri.
La toate expoziţiile filatelice organizate de AFR Hunedoara au fost prezente și exponate de maximafilie pentru a promova în rândul tinerilor această ,,soră mai mică” a filateliei tradiționale. La data de 16 octombrie 1981, prin efortul maximafiliștilor din Petroşani, Luminita IRIMIE, Istvan KISS , Tiberiu SVOBODA , Ioan VÂRSET, în colaborare cu maximafiliștii din Hunedoara, Gheorghe ROMAN, Alexandru ARITON și cei din Deva, Lucian BORNEMISA, Ioan ZAHA, dr. Corneliu DAJU, Ioan HENȚ, Nicolae ILIȘIU, dr Cicerone MATEI s-a organizat prima expoziție de maximafilie din județul Hunedoara, PARÂNGMAX 81”. Cu acest prilej s-a realizat ilustrata maximă -Bujorul de munte- (fig.6).  La data de 10 aprilie 1982, filiala AFR Hunedoara - Cercul filatelic Deva, prin Grupa de Maximafilie ,,DECEBAL " Deva, a organizat expoziția de maximafilie DEVAMAX 82” prilej de a realiza a doua ilustrată cu triplă concordanță: ilustrată –ștampilă, ilustrată- marcă poștală (fig.1a) și catalogul expoziției (fig.8 și 8a)
fig.5
fig.5a
fig. 6
fig.8
fig.8a
Cu ocazia aniversării semicentenarului înființării Parcului Național Retezat (1935-1985), Grupa de Maximafilie ,,DECEBAL” Deva, a realizat ilustrate maxime cu mărcile din seria Semicentenarul Parcului Național Retezat 1985. Cu acest prilej am realizat la solicitarea expresă a președintelui Antonio FURTADO, președinte al APM (Asociația Portugheză de Maximafilie ) un număr de 50 ilustrate maxime (pe suporți primiți de la APM ) cu timbrul de 10 lei - Linx Linx - colița dantelată. Un important rol in realizarea de cărți poștale ilustrate (necesare ca suport la realizarea de ilustrate maxime ) pe filiera Poștei Române l-a avut secretara Filialei AFR Hunedoara FARA Erzilia (oficianta la Magazinul Filatelic), care s-a ocupat de toate solicitările și comenzile către Poșta Română, la realizarea de ilustrate în coolaborare cu Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, Muzeul Municipal Mediaș, Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, precum și de procurarea ilustratelor prin depozitul Centrului de Librării. Toate ștampilele expoziționale au fost realizate de catre talentalul arhitect Radu IONESCU și au fost puse în circulație după întregul protocol de aprobări (aviz de la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă județean, Direcția Generală a Poștei Române și A.F.R.) pe care trebuia să le parcurgi în mod obligatoriu
   Nimic din toate realizările făcute de-a lungul anilor nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat PASIUNE, IMPLICARE și multă MUNCĂ.
   A fost poate, cea mai frumoasă perioadă în care au fost stabilite colaborări și legături cu maximafliștii din țară și din străinătate, multe transformându-se în frumoase prietenii care au rezistat peste ani.
   Am făcut această succintă prezentare ca un omagiu și o mulțumire pentru toți cei care au contribuit la promovarea maximafiliei și imaginii județului Hunedoara și implicit, a țării, fiind convins că timpul nu va așterne voalul uitării peste tot ceea ce am făcut cu dragoste și pasiune.
Ionel Muntean
Berlin - Deutschland

MAXIMAFILIA ÎN REVISTA "PHILATELICA.RO"

Prestigioasa revistă filatelică editată de domnul Dan N. Dobrescu şi echipa sa, "philatelica.ro" a publicat în numărul 40/2016 [http://philatelica.ro/philatelica40-16.htmlun articol care poate constitui subiect de dezbatere în simpozioane online sau în sală. Reproducând articolul, invităm cititorii interesaţi de evoluţia filateliei şi, mai cu seamă, a maximafiliei să transmită reacţiile cuvenite!
coperta revistei nr.40-2016
prima pagină a articolului
















PLEDOARIE PENTRU PREZENTAREA EXPONATELOR
 PE PAGINI FORMAT A3
     Succesul la public al unui exponat filatelic este asigurat în primul rând de modul în care acesta reuşeşte să capteze atenţia vizitatorilor, de la prima privire, printr-un aspect agreabil care să creeze privitorului senzaţia că se află în faţa unei opere  într-o galerie de artă, nu în faţa unei vitrine de expunere dintr-un depozit. Membrul de juriu, deşi are la dispoziţie doar maxim cinci puncte ca recompensă la capitolul „Prezentare” din regulamentul (SREV) al FIP[1], îşi formează o primă impresie, determinantă, asupra exponatului privind prezentarea generală şi cu această impresie ca fundal trece la examinarea şi evaluarea detaliată. Rezultă, ca fiind lesne de înţeles, motivul pentru care prezentarea exponatelor a constituit şi constituie o preocupare majoră a colecţionarilor-expozanţi.
     La toate clasele de expunere a apărut, ca fiind o problemă delicată pentru soluţionare, necesitatea expunerii unor piese filatelice de dimensiuni atipice în comparaţie cu formatele uzuale de dimensiuni A4 (210x297 mm) sau  „Letter” (8.5x11inch). Inventivi, expozanţii au apelat la artificii diverse pentru plasarea  colilor de mărci poştale, scrisorilor şi documentelor poştale de mari dimensiuni, a întregurilor poştale din categoria mandatelor poştale sau banderolelor pentru ziare, a plicurilor mari circulate având numeroase mărci, a plicurilor „Prima zi a emisiunii” sau a altor piese agabaritice în raport cu paginile de expunere. De cele mai multe ori, se folosea metoda acoperirii simultane a două pagini de expunere dar, pentru expozant, apăreau numeroase probleme suplimentare în ce priveşte „atenţionarea” organizatorilor asupra situaţiei excepţionale de expunere şi în privinţa ambalării separate a pieselor agabaritice care urmau să fie amplasate în pagină prin bunăvoinţa echipelor de montare a expoziţiei. 
formate de pagină recomandate de FIP
La cererile insistente ale federaţiilor filatelice interesate, FIP a introdus în regulamente şi alte dimensiuni ale paginilor de expunere. Board-ul FIP [2] a aprobat în unanimitate să recomande următoarele formate pentru paginile de expunere: 21 cm x 29,7 cm (format A4) sau 23 x 29 cm - 4 pagini pe un rând, 42 cm x 29,7 cm (format A3) sau 46 x 29 cm - 2 pagini pe un rând, 31 cm x 29 cm - 3 pagini pe un rând. În această nouă situaţie regulamentară nu mai erau necesare excepţiile de prezentare; întreg exponatul putea fi expus pe pagini mai mari, de obicei format A3.
     Utilizarea paginilor mai mari, de fapt duble, poate rezolva o cerinţă practică de poziţionare a pieselor filatelice dar, oferă şi şansa unei schimbări radicale în grafica panourilor în ansamblul lor. Maximafiliştii se numără printre filateliştii care au remarcat şansele oferite de portiţa deschisă şi au dezbătut, la întâlnirile prilejuite de participarea la expoziţii, ideia schimbării conceptului de grafică a paginilor de expunere şi, implicit, a panourilor de expunere în ansamblul lor. Pionierii acţiunilor au fost colegii francezi din asociaţia „Les Maximaphiles Français” (MF), asociaţie care a lansat şi prima definiţie a cărţii poştale ilustrate maxime în anul 1946. Noul concept grafic a prins rădăcini şi dezbaterile s-au extins şi în alte asociaţii maximafile europene. 
Pentru a fi mai convingători în argumentarea utilităţii modificării de stil de expunere, maximafiliştii francezi au trecut la fapte şi au realizat primele exponate pe pagini cu format A3 (420x297mm). Revista maximafiliştilor francezi a prezentat în revista jubiliară[3] cu numărul 500 din anul 2013 un exponat şi comentarii de susţinere a noului format. Autorul articolului şi posesorul exponatului „Păsări rapace” este secretarul MF, colegul Bruno Bouveret. Inovaţia care s-a născut din dorinţa de a sparge monotonia prezentărilor „clasice” fusese tema discuţiilor la câteva întâlniri ale membrilor MF şi obiect de studiu la expoziţia pentru tineret de la „Nesles-la-Vallée” cuprinsă în programul anual dedicat „Zilei timbrului” 2013.
 Abordarea unei idei novatoare în primul rând printre tineriii filatelişti s-a dovedit inspirată şi de succes. După această expoziţie, tot mai mulţi expozanţi din grupul celor tineri şi foarte tineri şi-au reorganizat exponatele trecându-le pe pagini A3. Stilul a fost adoptat şi de expozanţii de la categoria „maturi” şi ca urmare, primul supliment „Maximaphiles français HS1” al revistei MF este dedicat exponatului „Arta în Grecia antică” pe pagini A3. Colecţionarul Christian Barret, webmasterul blogului MF şi membru al Consiliului MF, a restructurat exponatul care era iniţial realizat pe pagini A4, trecându-l pe pagini A3 şi rezultatul este spectaculos. 
pagină format A3 din exponatul Bruno Bouveret - MF - Ftanţa
Expoziţia filatelică naţională, cu participare internaţională, „SibiuMax 2015” a oferit trecerea dezbaterii pe tema utilizării exponatelor de maximafilie pe pagini format A3, de la teoria articolelor de presă la analiza concretă, pe panouri, a unui astfel de exponat. Prezentat în concurs, exponatul colegului MF Bruno Bouveret, „Păsări rapace” a fost centrul atenţiei publicului, maximafiliştilor vizitatori precum şi al juriului. Juriul a apreciat soluţia novatoare şi a punctat expnatul pentru medalie de aur. Publicul s-a entuziasmat la fiecare trecere pe la panourile în cauză apreciind eleganta prezentare grafică. Maximafiliştii aflaţi în vizită la Sibiu au transformat, ad-hoc, ocazia într-un scurt simpozion şi concluzia finală a fost favorabilă unei abordări responsabile în vederea extinderii acestei propuneri de schimbare a stilului de prezentare a exponatelor.
Am reţinut, în urma discuţiilor colegiale, câteva argumente pro şi contra adoptării expunerii pe pagini cu format A3. Argumentul contra cel mai invocat a fost dificultatea realizării grafice şi a printării paginilor de format mare. Drept  complicaţie defavorabilă a fost prezentată şi necesitatea confecţionării unor noi ambalaje de transport şi expediţie, cu gabarit incomod. Aceste argumente au trecut în plan secund atunci când avantajele au fost scoase în evidenţă de majoritatea participanţilor. S-au remarcat numeroase aspecte care, se pare, vor impune noua tehnică de asamblare. Principalul avantaj reliefat a fost posibilitatea utilizării mai multor ilustrate maxime pentru întregul exponat. S-a reliefat posibilitatea teoretică de utilizare a cinci maxime pe suprafaţa unui format A3 în loc de numai patru piese pe suprafaţa echivalentă a două pagini A4. Aşadar, numărul maxim de ilustrate maxime ar putea fi, în cazul unui exponat de cinci panouri cu 80 de pagini, de 198 de ilustrate în loc de numai 158 pe vechiul format. Diferenţa este considerabilă şi constituie, evident, un mare avantaj pentru majoritatea temelor. Ca avantaj remarcabil a fost subliniată posibilitatea oferită de suprafaţa utilă mai mare pentru evitarea oricărei şanse de suprapunere a ilustratelor maxime. Spaţiul generos al formatului A3 permite, în acelaşi timp, o amplasare neregulată a maximelor, fapt care evită repetarea monotonă a poziţiilor celor două maxime de pe paginile format A4. Posibilitaea introducerii unor elemente grafice auxiliare, utile prezentării, amplifică efectul artistic al panoului în ansmblul lui de opt pagini A3. Noile posibilităţi de aranjare în pagină a ilustratelor maxime, textelor şi imaginilor grafice complementare oferă expozanţilor sau graficienilor solicitaţi de aceştia, ocazia de a-şi etala talentul artistic şi, variantele finale adoptate pot fi irepetabile.
pagină format A3 din exponatul Christian Barret - MF - Franţa
Am revenit de câteva ori, singur, la panourile pe care era montat exponatul devenit material didactic. Încercam să reevaluez argumentele pro şi contra şi am constatat că privind cele cinci panouri m-am mutat într-o galerie de artă. Prea pretenţios? Atunci mă aflam măcar într-un muzeu modern privind biorame atrăgătoare şi foarte instructive. Între panourile cu pagini A4 care creau impresia unei mari table de şah cu pătrăţele regulat distribuite, panourile pe pagini A3 dădeau impresia unor pânze iscusit pictate.
Solicitaţi să opteze pentru exponatul cel mai agreabil remarcat în zonă, vizitatorii au ales invariabil exponatul „Păsările rapace”. Ei nu ştiau nici câte „piese vechi” erau pe panouri şi nici "câte puncte" îi acordase juriul.
Mihai Ceucă
membru MF nr.3323
secretar al SRMDVN


[1] - Special regulations for the evaluation of maximaphily exhibits at fip exhibitions (SREV)
[2] - Pagina web a Federaţiei Internaţionale de Filatelie  - http://www.f-i-p.ch
Sursa imaginilor: revista „Les Maximaphiles Français” no.500 şi suplimentul ei HS1/2015

EXPOZIŢIA BALKANFILA 2016 - TIRANA

Până la obţinerea catalogului şi palmaresului oficial, vă invit să aflaţi câteva detalii accesând
http://1-cultural.blogspot.ro/2016/05/balkanfila-2016-palmares.html

RETROSPECTIVA ANULUI 2015 (5)

Revista Federaţiei Europene a Asociaţiilor Filatelie, "FEPA News" a prezentat în numărul 28 din ianuarie 2016 expoziţia "SibiuMax 2015" în următorul articol:
Revista poate fi lecturată la: http://fepanews.com/fepanews-28

RETROSPECTIVA ANULUI 2015 (4)

Urmărim cu interes impresiile transcrise în paginile revistelor filatelice despre evenimentul expoziţional major al anului trecut, „SIBIUMAX 2015”. Oferindu-le cititorilor, vor fi create condiţiile pentru ca fiecare să-şi poată face o impresie despre expoziţie şi, mai cu seamă, să poată compara atitudinile autorilor despre acelaşi eveniment la care au participat.
În acest episod, impresiile colegilor italieni exprimate în nr.130/2015 al revistei "NOTIZIARIO A.I.M.".


SIBIUMAX 2015:
MAXIMAFILIA ÎMBRACĂ FRACUL...PENTRU "CASSERO"
  
Pentru cine nu ştie, “cassero” este plimbarea cu trăsura pe care o făceau nobilii din oraşele din sudul Italiei în secolul al VIII-lea, de-a lungul străzii principale, cu veşmintele “bune” de sărbătoare, etalându-şi bogăţia şi trezind astfel admiraţia spectatorilor. Cred că şi scriitorul Andrea Camilleri ar fi fost de acord cu mine dacă ar fi văzut colecţiile expuse la “SIBIUMAX 2015”, oraş vechi din România. Toate colecţiile erau la un nivel foarte ridicat şi a existat dilema alegerii celei mai bune dintre cele mai bune ...! Munca juraţilor a fost foarte complexă şi dură...! Dar să începem în ordine:
Locaţia: Primăria Sibiu; o construcţie din anii Imperiului Habsburgic, cu săli sobre dar, în acelaşi timp, foarte elegante. Această construcţie se ridică în “Piaţa Mare”, sediul unor manifestări şi evenimente muzicale de vară, în aer liber, unde te întâmpină restaurante-bar şi cafenele care conferă mediului savoarea secolului al XIX-lea.
Sala expoziţiei: colecţiile erau expuse în două săli, la parter, pentru a facilita accesul vizitatorilor; una era rezervată colecţiilor aflate în concurs şi o alta era rezervată colecţiilor din”Clasa de onoare” şi celor din clasa “Un panou” .
Numărul total al colecţiilor expuse era foarte mare: 50 exponate, plus literatura filatelică.
Exponate prezentate: 8 la Clasa de Onoare, 5 în afara concursului. Exponate în concurs: 25 la Clasa adulţi, 7 la Tineret: 5 la Clasa “Un panou” şi 8 la literatură filatelică.
Medalii atribuite : 9 de Aur, 2 Vermeil-Mare, 6 Vermeil, 4 Argint-Mare, 3 Argint la Clasa Adulţi şi 6 Vermeil la Clasa Tineret.
Juriul: preşedinte Nicos Rangos, membri: Anny Boyard, Rosario D’Agata, Vasile Doroş, Coriolan Chiricheş, secretar Ioan Dejugan şi elev de juriu Nicolae Istrate.
Repet, colecţiile erau toate foarte frumoase şi, prin urmare, într-un alt context expoziţional, chiar şi cei care au avut un puctaj mai mic ar fi putut lua aur.
Organizarea: impecabilă şi fără cusur, ceeace demonstrează experienţa pe care o are în astfel de manifestări Societatea Română de Maximafilie “Dr. Valeriu Neaga” şi priceperea preşedintelui său, gen(r). Vasile Doroş. Impresiile personale ale celui care vă scrie şi ale celui cu care am făcut echipă (domnul Ignazio Lavagna, membru A.I.M. şi preşedintele al
Centrului Italian de Filatelie numit “Rezistenţa şi Istoria contemporană”), sunt mai mult decât pozitive, nu doar din punct de vedere organizatoric şi filatelic, dar mai ales din punct de vedere uman. S-au creat noi relaţii de prietenie între persoane care nu se cunoşteau dar, s-au consolidat şi cele deja statornicite în timp, creând şi dezvoltând o mai mare armonie. Primirea a fost uimitoare: atât din partea colegilor maximafilişti, cât şi din partea autorităţilor. În momentul sosirii în România am fost primiţi cu căldură şi afecţiune de membri ai Comitetului de organizare condus de Nicolae Salade şi Vasile Doroş. Confirmând ospitalitatea gazdelor noastra, o doamnă funcţionară a Primăriei Sibiu ne-a prezentat istoria şi arhitectura Palatului primăriei, în timp ce inaugurarea expoziţiei a fost făcută de însuşi Primarul interimar al Sibiului, sub reflectoarele televiziunilor locale şi a reporterilor mass-media. Colecţiile de maximafilie au fost foarte apreciate şi de publicul care a venit în număr mare să viziteze expoziţia. M-am convins că filatelia este foarte atractivă în România şi în special maximafilia este un domeniu foarte cunoscut, apreciat şi colecţionat. Am fost invitaţi la excursii de scurtă durată dar, foarte intense, precum cea de la
Muzeul (în aer liber) Civilizaţiei Populare Tradiţionale  din Sibiu şi în oraşele vecine: Mediaş, Biertan şi Sighişoara, vizite care au fost foarte interesante, chiar dacă vremea nu a fost blândă cu noi... Nu vreau să insist peste măsura dar, priviţi fotografiile care, făcute unele din maşină, în mers... vorbesc mai mult decât un discurs, în timp ce peisajul reevoca o atmosferă de vals din alte timpuri.
 
Rosario D’Agata

preşedinte al Asociaţiei Italiene de Maximafilie (A.I.M.)
traducere asigurată de dl. preşedinte V. Doroş

RETROSPECTIVA ANULUI 2015 (3)



Maximafilia la „Salonul Carto-Filatelic Bucureşti 2015”
Articol publicat de revista „Curierul filatelic” Sibiu, nr.179/2015

 Într-o perioadă în care organizarea unei expoziţii filatelice a devenit un act de bravură, membrii activi ai Asociaţiei Filatelice din Bucureşti (A.F.B.) au demonstrat că pot fi adevăraţi viteji organizând în perioada 26-31 octombrie 2015, Expoziţia naţională la clasa „un panou”. Comitetul de organizare, compus din „veterani” ai filateliei bucureştene coordonaţi de neobositul Dumitru F. Dumitru, şi-a făcut datoria ca la carte, beneficiind de experienţa numeroaselor expoziţii organizate anterior cu mare succes. Am remarcat existenţa unui grafic bine definit al acţiunilor şi, într-o primă etapă, o respectare a acestuia. Expoziţia a fost anunţată din timp, regulamentul a fost trimis spre consultare către cei interesați. Merită remarcată şi aplaudată preocuparea membrilor comitetului de organizare pentru realizarea unei game extinse de materiale publicitare şi filatelice dar, mai cu seamă, performanţa de a le realiza pe toate în timp util şi de o foarte bună calitate grafică. Graficienii consacraţi ai A.F.B., colegii Dumitru F.Dumitru şi dr. Ioan Daniliuc, şi-au demonstrat încă o dată talentul. Catalogul Salonului Carto-Filatelic Bucureşti 2015 ilustrează cu brio activitatea A.F.B. în cei douăzeci şi cinci de ani de la înfiinţare, aniversare căreia i-au fost dedicate toate evenimentele din program, inclusiv expoziţia filatelică. M-a impresionat plăcut faptul că, după finalizarea tuturor acţiunilor, ca o adevărată echipă care se respectă, organizatorii s-au întâlnit la, deja devenita clasică, „Gâlceavă” a asociaţiei pentru a face bilanţul şi pentru a stabili liniile directoare ale viitoarelor acţiuni filatelice. Pentru ca latura organizatorică a expoziţiei să poată fi apreciată cu nota zece, fac abstracţie de bâlbâiala de la finalizarea listei de participanţi; la presiunea unor expozanţi, lista iniţial închisă şi publicată în catalogul oficial a fost modificată în ultima clipă, creând impresia de ostentaţie. Aşadar, comitetul de organizare merită toate felicitările şi, din inimă, bravo! 
M-am bucurat să admir materialele expoziţiei oferite participanţilor şi, în mod firesc, am făcut un bilanţ al rezultatelor prezentate în palmaresul consfinţit de onoratul juriu concentrându-mă în mod special pe rezultatele clasei maximafilie. Căutând explicaţii pentru situaţia neverosimilă a punctajelor acordate exponatelor de maximafilie, comparativ cu palmaresul lor anterior, am ajuns la câteva concluzii care m-au determinat să scriu acest articol. Conform raportului juriului şi catalogului „exemplar de lucru” utilizat numai de juriu, au fost admise şi prezente în competiţie un număr de nouă exponate la clasa Maximafilie – un panou. După cum au apreciat membrii din juriu, exponatele de maximafilie au primit puncte care să echivaleze cu medalii de aur (2), medalii de argint (3) şi... diplome de participare (4). Aceste evaluări au creat stupoare având în vedere discrepanţa între punctajele acordate exponatelor de maximafilie de juriul salonului şi cele  acordate aceloraşi exponate de juriile altor expoziţii (internaţionale) precum şi enorma diferenţă între punctajele acordate clasei de maximafilie comparativ cu alte clase, evaluate similar la expoziţiile internaţionale. Pentru susţinerea afirmaţiei, exemplific cu cazul unui exponat de maximafilie cotat cu 78 de puncte la expoziţiile Italia 2009-Italia şi Balkanfila 2010 - Plovdiv dar, apreciat cu numai 66 de puncte de juriul Salonului carto-filatelic 2015. Comentariul înscris pe fişa de jurizare este semnificativ pentru a ilustra seriozitatea actului de jurizare: „Subiect vast; simpatic, dar subţire”. În antiteză, un exponat al altui participant (membru al C.E. al F.F.R.) cotat cu 80 de puncte la  aceeaşi „Balkanfila 2010-Plovdiv” a fost apreciat cu 88 de puncte şi diplomă de aur (sic!) la Bucureşti. Fapt rarisim la o expoziţie naţională care presupune o preselecţie a exponatelor măcar pentru prestigiul expoziţiei, din totalul de cincizeci şi opt de diplome au fost acordate şase „diplome de participare” dintre care patru la clasa de maximafilie. Nici nu pot bănui cum au fost justificate, de exemplu, doar douăzeci şi trei  de puncte pentru un exponat. Ştiu că hotărârile juriului sunt definitive” şi ca urmare, vorba unui coleg al nostru, „nu contest ci comentez” activitatea juriului.Subliniez, în primul rând, faptul că juriul format din trei membri a fost nevoit (în absenţa probabil motivată a preşedintelui) să coopteze ca „membru activ” secretarul juriului, acestuia revenindu-i sarcina de a juriza tocmai exponatele clasei de maximafilie. Remarc în acelaşi timp şi faptul că niciunul dintre membrii juriului, inclusiv secretarul, nu se află pe lista membrilor de juriu pentru clasa de maximafilie, listă actualizată de Comisia de maximafilie şi aprobată de F.F.R. prin hotărârea nr.6 din 3 nov. 2011.Într-un articol [1] realizat după jurizarea exponatelor participante la  expoziţia filatelică naţională cu participare internaţională „Filex Transsilvanica 2013” constatam şi argumentam cu regret că filateliştii-expozanţi români au rămas în urmă cu „două-trei congrese FIP” la capitolul documentare pentru realizarea unui exponat competitiv. Astăzi concluzionez cu şi mai mare regret că aceeaşi constatare este valabilă şi pentru membrii din juriu. Îmi susţin constatarea reproducând ce stipulează „Raportul juriului încheiat la data de 29 octombrie 2015, la finalizarea activităţii de apreciere a exponatelor prezentate în competiţie la Expoziţia Naţională clasa „Un panou” din cadrul Salonului Carto-Filatelic Bucureşti 2015.”
Juriul constituit în scopul aprecierii exponatelor prezentate în competiţie şi format din: Emanoil Săvoiu - preşedinte, Alexandru Bartoc, Şerban Drăguşanu – membri, Emil Stanciu – secretar, a constatat următoarele:
1. În absenţa unor reglementări F.I.P. de organizare a expoziţiilor specializate „Clasa un panou”, precum şi a criteriilor de apreciere specifice, juriul a considerat drept bază a activităţii de jurizare regulamentul întocmit de organizatori şi difuzat participanţilor, regulament bazat pe observaţii şi recomandări anterioare de la expoziţii ce au cuprins şi această clasă de participare ....
Afirmaţia membrilor juriului nu are niciun temei şi poate fi considerată jenantă dacă luăm în considerare simplul fapt că subiectul exponatelor şi expoziţiilor „un panou” a fost destul de amplu dezbătut în revistele filatelice din ultimii ani. Faptul că
o decizie care recunoaște în mod formal exponatele „un panou” a fost luată chiar la Congresul FIP de la București din anul 2008 constituie, probabil, o circumstanţă agravantă. Pentru a clarifica puţin lucrurile şi pentru a evita repetarea unor erori la alte expoziţii, încerc să sintetizez ideile expuse de domnul Jussi TUORI, fost președinte al Federaţiei Filatelice din Finlanda, membru de juriu FIP şi expert filatelic, în articolul său Conceptul de exponate un panou” publicat în buletinul FIP, „Flash”, nr. 110 - martie 2010, reprodus şi comentat în revista philatelica.ro – nr. 3(8) 2010.Conducerea FIP a decis la Congresul din anul 2010 că, deoarece conceptul de exponat un panou, experimentat în expoziţiile FIP vreme de peste şase ani a câștigat o mare popularitate, s-a generalizat în toate ţările şi pentru majoritatea claselor (excepţiile fiind clasele de Literatură și Tineret), la expoziţii nu poate exista o clasă separată „un panou”, lucru consemnat în GREX, art.5.7. Ca urmare, la fiecare clasă expoziţională, vor putea exista şi exponate „un panou” care vor fi jurizate de aceiaşi membri de juriu după liniile directoare ale respectivelor clase cât și propriile linii directoare pentru clasa „un panou”. Decizia Congresului de la București 2008 include deja principiul după care juriul respectivei clase va juriza și exponatele „un panou”. Putem concluziona că organizarea de către AFB a unei expoziţii specializate pe „un panou” este neconformă cu prevederile FIP dar, este dreptul fiecărei asociaţii să-şi organizeze acţiunile după propria voinţă. 
În articolul citat se precizează că:
„Scopul acceptării exponatelor „un panou” a fost dublu:
1. să furnizeze colecţionarilor oportunitatea de a prezenta exponate pe o temă restrânsă, care este potrivită datorită subiectului său limitat ori datorită materialului existent limitat pentru a fi dezvoltată pe un panou, sau
2. să furnizeze expozanţilor la nivel de club, regional sau chiar naţional, o cale mai ușoară pentru a-și începe cariera expoziţională.
Al doilea scop nu este discutat în Liniile directoare FIP. Principiile de jurizare la nivel de club sau regional sunt responsabilitatea fiecărei federaţii filatelice naţionale. La expoziţiile naţionale vor fi însă, urmate liniile directoare FIP în scopul îndeplinirii cerinţelor pentru calificarea la expoziţii internaţionale.”[2].
Este evident că, în spiritul respectării dreptului de autonomie pentru deciziile unei asociaţii  , organizatorii şi juriul au optat pentru o variantă proprie de regulament care a avantajat expozanţii debutanţi dar, rezultatele nu pot fi luate în considerare pentru calificarea la expoziţii internaţionale.Mai relevez faptul că regulamentele prevăd imperativ că toţi expozanţii vor primi o diplomă pentru exponatul la clasa un panou. Punctajul primit de către expozant va fi notat pe diplomă. De asemenea, diploma va fi marcată în mod specific cu textul  Exponat Un Panou”. Nu se acordă şi medalia expoziţiei. Mărturisesc că titlul iniţial al articolului meu era „O miuţă în... curtea AFB”. Era o ilustrare a concluziilor discuţiilor despre acţiunile neconforme cu regulamentele internaţionale dar „conforme” cu regulile proprii precum cele ale şcolarilor care încing câte o miuţă cu reguli impuse de cel din clasa cea mai mare. Am avut plăcerea de a participa la „Gâlceava AFB” în care s-a făcut bilanţul expoziţiei şi am înţeles că titlul nu ar fi real deoarece, în timp ce „elevii” lucrau în clasă cu hărnicie, coordonaţi de un „diriginte” inimos, într-un colţ din curtea şcolii, doar „profesorii” au pus de o miuţă!
Mihai Ceucă

secretar al S.R.M.D.V.N

Bibliografie:
[1] - revista Philatelica.ro – nr. 5(28) - 2013
[2] - revista Philatelica.ro – nr. 3(8) - 2010

Anapoda...
Articol publicat în revista „philatelica.ro” nr.4(39) din 2015

Succesul incontestabil al Salonului filatelic BUCUREŞTI 2015 a fost umbrit de modul în care au fost jurizate exponatele la clasele de maximafilie şi filatelie tematică. În absenţa din juriu al unui membru atestat la aceste clase, aceasta a fost făcută anapoda.
O primă jurizare profund anapoda o înregistrăm în ceeace priveşte exponatul de maximafilie „Elefantul” a domnului Mihai Ceucă, al cărui palmares la nivel FIP / FEPA este de 78 pct. atât la ITALIA 2009 cât şi la BALKANFILA 2010. Dar la Salonul filatelic BUCUREŞTI 2015 primeşte numai 66 pct. Cam mult în defavoarea expozantului! O altă jurizare de neînţeles este cea a exponatelor familiei Salade, care primesc cam o treime din punctajul maxim. Este greu de acceptat că nişte experţi recunoscuţi în maximafilie pot realiza exponate la un nivel atât de scăzut! Totodată nu am înţeles cum s-a făcut evaluarea exponatelor scoală a domnului dr. Ioan Daniliuc. Nu este important că nu am înţeles noi, probabil că important, în cazul domnilor dr. Ioan Daniliuc şi prof. Nicolae Salade a fost să fie inversată o scară a valorilor din maximafilie.Dorim să subliniem supra aprecierea exponatului de filatelie tematică „Aboriginal Whaling in Polynesia”, 92 puncte, care la o expoziţie de rang FIP / FEPA sau chiar Balkanfila, nu obţine mai mult de 60 puncte. Deasemenea constatăm o supra evaluare a exponatului de filatelie tematică „The Beatles story” (75 pct.), care peste puţin timp, la NOTOS 2015, este evaluat cu 68 pct. Nu putem să nu remarcăm subaprecierea exponatului dlui Victor Necolau – „Beethoven miracolul muzicii”, care aici obţine 58 pct., iar peste câteva săptămâni la expoziţia europeană NOTOS 2015, obţine 70 pct.
Mult subevaluat este şi exponatul de literatură a dlui Nicolae Stan, care aici primeşte 57 pct. (bronz), iar peste câteva săptămâni la NOTOS 2015, primeşte 81 pct. (vermeil). Este prea mare diferenţa de punctaj pentru a admite orice fel de comentarii. În final, să nu uităm mesajul pe care-l degajă exponatul de cartofilie „Haina face pe ... câine” al domnului Dan Candiani.
În concluzie, această manieră de jurizare anapoda am înţeles-o ca o încurajare a unor expozanţi şi ca o descurajare a altora. Acest fapt nu va contribuii la menţinerea activităţii expoziţionale în România nici măcar la nivelul actual.
Păcat! Cui foloseşte?
Dan N. DOBRESCU
A.I.J.P.



Ca un Post Scriptum la articole, se impune a preciza că s-a decis la nivelul Comitetului Director al Societăţii Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”, sesizarea Comisiei de maximafilie a F.F.R. în privinţa nerespectării regulamentului de constituire şi funcţionare a juriului expoziţiei. La nivelul SRMDVN se va decide asupra oportunităţii participării exponatelor membrilor săi la viitoarele expoziţii organizate de A.F.Bucureşti.


Palmaresul expozitiei nationale cu participare internationalã "EXPOMAX BACÃU 600 pag 1

Palmaresul expozitiei nationale cu participare internationalã "EXPOMAX BACÃU 600 pag 2