Prestigioasa revistă filatelică editată de domnul Dan N. Dobrescu şi echipa sa, "philatelica.ro" a publicat în numărul 40/2016 [http://philatelica.ro/philatelica40-16.html] un articol care poate constitui subiect de dezbatere în simpozioane online sau în sală. Reproducând articolul, invităm cititorii interesaţi de evoluţia filateliei şi, mai cu seamă, a maximafiliei să transmită reacţiile cuvenite!
 |
| coperta revistei nr.40-2016 |
 |
| prima pagină a articolului |
PLEDOARIE PENTRU PREZENTAREA EXPONATELOR
PE PAGINI
FORMAT A3
Succesul la public al unui exponat filatelic este asigurat în
primul rând de modul în care acesta reuşeşte să capteze atenţia vizitatorilor,
de la prima privire, printr-un aspect agreabil care să creeze privitorului senzaţia
că se află în faţa unei opere într-o
galerie de artă, nu în faţa unei vitrine de expunere dintr-un depozit. Membrul
de juriu, deşi are la dispoziţie doar maxim cinci puncte ca recompensă la
capitolul „Prezentare” din regulamentul (SREV) al FIP[1], îşi
formează o primă impresie, determinantă, asupra exponatului privind prezentarea
generală şi cu această impresie ca fundal trece la examinarea şi evaluarea
detaliată. Rezultă, ca fiind lesne de înţeles, motivul pentru care prezentarea
exponatelor a constituit şi constituie o preocupare majoră a
colecţionarilor-expozanţi.
La toate clasele de expunere a apărut, ca fiind o problemă
delicată pentru soluţionare, necesitatea expunerii unor piese filatelice de
dimensiuni atipice în comparaţie cu formatele uzuale de dimensiuni A4 (210x297
mm) sau „Letter” (8.5x11inch).
Inventivi, expozanţii au apelat la artificii diverse pentru plasarea colilor de mărci poştale, scrisorilor şi
documentelor poştale de mari dimensiuni, a întregurilor poştale din categoria
mandatelor poştale sau banderolelor pentru ziare, a plicurilor mari circulate
având numeroase mărci, a plicurilor „Prima zi a emisiunii” sau a altor piese
agabaritice în raport cu paginile de expunere. De cele mai multe ori, se
folosea metoda acoperirii simultane a două pagini de expunere dar, pentru
expozant, apăreau numeroase probleme suplimentare în ce priveşte „atenţionarea”
organizatorilor asupra situaţiei excepţionale de expunere şi în privinţa
ambalării separate a pieselor agabaritice care urmau să fie amplasate în pagină
prin bunăvoinţa echipelor de montare a expoziţiei.
 |
| formate de pagină recomandate de FIP |
La cererile insistente ale
federaţiilor filatelice interesate, FIP a introdus în regulamente şi alte
dimensiuni ale paginilor de expunere. Board-ul FIP [2] a aprobat în
unanimitate să recomande următoarele formate pentru paginile de expunere: 21 cm
x 29,7 cm (format A4) sau 23 x 29 cm - 4 pagini pe un rând, 42 cm x 29,7 cm
(format A3) sau 46 x 29 cm - 2 pagini pe un rând, 31 cm x 29 cm - 3 pagini pe
un rând. În această nouă situaţie regulamentară nu mai erau necesare excepţiile
de prezentare; întreg exponatul putea fi expus pe pagini mai mari, de obicei
format A3.
Utilizarea paginilor mai mari, de fapt duble, poate rezolva o
cerinţă practică de poziţionare a pieselor filatelice dar, oferă şi şansa unei
schimbări radicale în grafica panourilor în ansamblul lor. Maximafiliştii se
numără printre filateliştii care au remarcat şansele oferite de portiţa
deschisă şi au dezbătut, la întâlnirile prilejuite de participarea la expoziţii,
ideia schimbării conceptului de grafică a paginilor de expunere şi, implicit, a
panourilor de expunere în ansamblul lor. Pionierii acţiunilor au fost colegii
francezi din asociaţia „Les Maximaphiles Français” (MF), asociaţie care a lansat şi prima definiţie a
cărţii poştale ilustrate maxime în anul 1946. Noul concept grafic a prins rădăcini
şi dezbaterile s-au extins şi în alte asociaţii maximafile europene.
Pentru a fi mai convingători în argumentarea utilităţii modificării de
stil de expunere, maximafiliştii francezi au trecut la fapte şi au realizat
primele exponate pe pagini cu format A3 (420x297mm). Revista maximafiliştilor
francezi a prezentat în revista jubiliară[3] cu numărul 500 din anul
2013 un exponat şi comentarii de susţinere a noului format. Autorul articolului
şi posesorul exponatului „Păsări rapace” este secretarul MF, colegul Bruno
Bouveret. Inovaţia care s-a născut din dorinţa de a sparge monotonia
prezentărilor „clasice” fusese tema discuţiilor la câteva întâlniri ale
membrilor MF şi obiect de studiu la expoziţia pentru tineret de la
„Nesles-la-Vallée” cuprinsă în programul anual dedicat „Zilei timbrului” 2013.
Abordarea unei idei novatoare în
primul rând printre tineriii filatelişti s-a dovedit inspirată şi de succes.
După această expoziţie, tot mai mulţi expozanţi din grupul celor tineri şi
foarte tineri şi-au reorganizat exponatele trecându-le pe pagini A3. Stilul a
fost adoptat şi de expozanţii de la categoria „maturi” şi ca urmare, primul
supliment „Maximaphiles français HS1” al revistei MF este dedicat exponatului „Arta
în Grecia antică” pe pagini A3. Colecţionarul Christian Barret, webmasterul
blogului MF şi membru al Consiliului MF, a restructurat exponatul care era
iniţial realizat pe pagini A4, trecându-l pe pagini A3 şi rezultatul este
spectaculos.
 |
| pagină format A3 din exponatul Bruno Bouveret - MF - Ftanţa |
Expoziţia filatelică naţională, cu participare internaţională, „SibiuMax
2015” a oferit trecerea dezbaterii pe tema utilizării exponatelor de
maximafilie pe pagini format A3, de la teoria articolelor de presă la analiza
concretă, pe panouri, a unui astfel de exponat. Prezentat în concurs, exponatul
colegului MF Bruno Bouveret, „Păsări rapace” a fost centrul atenţiei
publicului, maximafiliştilor vizitatori precum şi al juriului. Juriul a
apreciat soluţia novatoare şi a punctat expnatul pentru medalie de aur.
Publicul s-a entuziasmat la fiecare trecere pe la panourile în cauză apreciind
eleganta prezentare grafică. Maximafiliştii aflaţi în vizită la Sibiu au
transformat, ad-hoc, ocazia într-un scurt simpozion şi concluzia finală a fost
favorabilă unei abordări responsabile în vederea extinderii acestei propuneri
de schimbare a stilului de prezentare a exponatelor.
Am reţinut, în urma discuţiilor colegiale, câteva argumente pro şi
contra adoptării expunerii pe pagini cu format A3. Argumentul contra cel mai
invocat a fost dificultatea realizării grafice şi a printării paginilor de
format mare. Drept complicaţie
defavorabilă a fost prezentată şi necesitatea confecţionării unor noi ambalaje
de transport şi expediţie, cu gabarit incomod. Aceste argumente au trecut în
plan secund atunci când avantajele au fost scoase în evidenţă de majoritatea
participanţilor. S-au remarcat numeroase aspecte care, se pare, vor impune noua
tehnică de asamblare. Principalul avantaj reliefat a fost posibilitatea
utilizării mai multor ilustrate maxime pentru întregul exponat. S-a reliefat
posibilitatea teoretică de utilizare a cinci maxime pe suprafaţa unui format A3
în loc de numai patru piese pe suprafaţa echivalentă a două pagini A4. Aşadar,
numărul maxim de ilustrate maxime ar putea fi, în cazul unui exponat de cinci
panouri cu 80 de pagini, de 198 de ilustrate în loc de numai 158 pe vechiul
format. Diferenţa este considerabilă şi constituie, evident, un mare avantaj
pentru majoritatea temelor. Ca avantaj remarcabil a fost subliniată posibilitatea oferită
de suprafaţa utilă mai mare pentru evitarea oricărei şanse de suprapunere a
ilustratelor maxime. Spaţiul generos al formatului A3 permite, în acelaşi timp,
o amplasare neregulată a maximelor, fapt care evită repetarea monotonă a
poziţiilor celor două maxime de pe paginile format A4. Posibilitaea
introducerii unor elemente grafice auxiliare, utile prezentării, amplifică
efectul artistic al panoului în ansmblul lui de opt pagini A3. Noile
posibilităţi de aranjare în pagină a ilustratelor maxime, textelor şi imaginilor grafice complementare oferă expozanţilor sau graficienilor solicitaţi de
aceştia, ocazia de a-şi etala talentul artistic şi, variantele finale adoptate
pot fi irepetabile.
 |
| pagină format A3 din exponatul Christian Barret - MF - Franţa |
Am revenit de câteva ori, singur, la panourile pe care era montat
exponatul devenit material didactic. Încercam să reevaluez argumentele pro şi
contra şi am constatat că privind cele cinci panouri m-am mutat într-o galerie
de artă. Prea pretenţios? Atunci mă aflam măcar într-un muzeu modern privind
biorame atrăgătoare şi foarte instructive. Între panourile cu pagini A4 care
creau impresia unei mari table de şah cu pătrăţele regulat distribuite,
panourile pe pagini A3 dădeau impresia unor pânze iscusit pictate.
Solicitaţi să opteze pentru exponatul cel mai agreabil remarcat în zonă,
vizitatorii au ales invariabil exponatul „Păsările rapace”. Ei nu ştiau nici
câte „piese vechi” erau pe panouri şi nici "câte puncte" îi acordase juriul.
Mihai Ceucă
membru MF nr.3323
secretar al SRMDVN
[1] - Special regulations for the
evaluation of maximaphily exhibits at fip exhibitions (SREV)
Sursa imaginilor: revista „Les Maximaphiles Français” no.500 şi suplimentul ei
HS1/2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu