31 mai 2016

MAXIMAFILIA ÎN REVISTA "PHILATELICA.RO"

Prestigioasa revistă filatelică editată de domnul Dan N. Dobrescu şi echipa sa, "philatelica.ro" a publicat în numărul 40/2016 [http://philatelica.ro/philatelica40-16.htmlun articol care poate constitui subiect de dezbatere în simpozioane online sau în sală. Reproducând articolul, invităm cititorii interesaţi de evoluţia filateliei şi, mai cu seamă, a maximafiliei să transmită reacţiile cuvenite!
coperta revistei nr.40-2016
prima pagină a articolului
















PLEDOARIE PENTRU PREZENTAREA EXPONATELOR
 PE PAGINI FORMAT A3
     Succesul la public al unui exponat filatelic este asigurat în primul rând de modul în care acesta reuşeşte să capteze atenţia vizitatorilor, de la prima privire, printr-un aspect agreabil care să creeze privitorului senzaţia că se află în faţa unei opere  într-o galerie de artă, nu în faţa unei vitrine de expunere dintr-un depozit. Membrul de juriu, deşi are la dispoziţie doar maxim cinci puncte ca recompensă la capitolul „Prezentare” din regulamentul (SREV) al FIP[1], îşi formează o primă impresie, determinantă, asupra exponatului privind prezentarea generală şi cu această impresie ca fundal trece la examinarea şi evaluarea detaliată. Rezultă, ca fiind lesne de înţeles, motivul pentru care prezentarea exponatelor a constituit şi constituie o preocupare majoră a colecţionarilor-expozanţi.
     La toate clasele de expunere a apărut, ca fiind o problemă delicată pentru soluţionare, necesitatea expunerii unor piese filatelice de dimensiuni atipice în comparaţie cu formatele uzuale de dimensiuni A4 (210x297 mm) sau  „Letter” (8.5x11inch). Inventivi, expozanţii au apelat la artificii diverse pentru plasarea  colilor de mărci poştale, scrisorilor şi documentelor poştale de mari dimensiuni, a întregurilor poştale din categoria mandatelor poştale sau banderolelor pentru ziare, a plicurilor mari circulate având numeroase mărci, a plicurilor „Prima zi a emisiunii” sau a altor piese agabaritice în raport cu paginile de expunere. De cele mai multe ori, se folosea metoda acoperirii simultane a două pagini de expunere dar, pentru expozant, apăreau numeroase probleme suplimentare în ce priveşte „atenţionarea” organizatorilor asupra situaţiei excepţionale de expunere şi în privinţa ambalării separate a pieselor agabaritice care urmau să fie amplasate în pagină prin bunăvoinţa echipelor de montare a expoziţiei. 
formate de pagină recomandate de FIP
La cererile insistente ale federaţiilor filatelice interesate, FIP a introdus în regulamente şi alte dimensiuni ale paginilor de expunere. Board-ul FIP [2] a aprobat în unanimitate să recomande următoarele formate pentru paginile de expunere: 21 cm x 29,7 cm (format A4) sau 23 x 29 cm - 4 pagini pe un rând, 42 cm x 29,7 cm (format A3) sau 46 x 29 cm - 2 pagini pe un rând, 31 cm x 29 cm - 3 pagini pe un rând. În această nouă situaţie regulamentară nu mai erau necesare excepţiile de prezentare; întreg exponatul putea fi expus pe pagini mai mari, de obicei format A3.
     Utilizarea paginilor mai mari, de fapt duble, poate rezolva o cerinţă practică de poziţionare a pieselor filatelice dar, oferă şi şansa unei schimbări radicale în grafica panourilor în ansamblul lor. Maximafiliştii se numără printre filateliştii care au remarcat şansele oferite de portiţa deschisă şi au dezbătut, la întâlnirile prilejuite de participarea la expoziţii, ideia schimbării conceptului de grafică a paginilor de expunere şi, implicit, a panourilor de expunere în ansamblul lor. Pionierii acţiunilor au fost colegii francezi din asociaţia „Les Maximaphiles Français” (MF), asociaţie care a lansat şi prima definiţie a cărţii poştale ilustrate maxime în anul 1946. Noul concept grafic a prins rădăcini şi dezbaterile s-au extins şi în alte asociaţii maximafile europene. 
Pentru a fi mai convingători în argumentarea utilităţii modificării de stil de expunere, maximafiliştii francezi au trecut la fapte şi au realizat primele exponate pe pagini cu format A3 (420x297mm). Revista maximafiliştilor francezi a prezentat în revista jubiliară[3] cu numărul 500 din anul 2013 un exponat şi comentarii de susţinere a noului format. Autorul articolului şi posesorul exponatului „Păsări rapace” este secretarul MF, colegul Bruno Bouveret. Inovaţia care s-a născut din dorinţa de a sparge monotonia prezentărilor „clasice” fusese tema discuţiilor la câteva întâlniri ale membrilor MF şi obiect de studiu la expoziţia pentru tineret de la „Nesles-la-Vallée” cuprinsă în programul anual dedicat „Zilei timbrului” 2013.
 Abordarea unei idei novatoare în primul rând printre tineriii filatelişti s-a dovedit inspirată şi de succes. După această expoziţie, tot mai mulţi expozanţi din grupul celor tineri şi foarte tineri şi-au reorganizat exponatele trecându-le pe pagini A3. Stilul a fost adoptat şi de expozanţii de la categoria „maturi” şi ca urmare, primul supliment „Maximaphiles français HS1” al revistei MF este dedicat exponatului „Arta în Grecia antică” pe pagini A3. Colecţionarul Christian Barret, webmasterul blogului MF şi membru al Consiliului MF, a restructurat exponatul care era iniţial realizat pe pagini A4, trecându-l pe pagini A3 şi rezultatul este spectaculos. 
pagină format A3 din exponatul Bruno Bouveret - MF - Ftanţa
Expoziţia filatelică naţională, cu participare internaţională, „SibiuMax 2015” a oferit trecerea dezbaterii pe tema utilizării exponatelor de maximafilie pe pagini format A3, de la teoria articolelor de presă la analiza concretă, pe panouri, a unui astfel de exponat. Prezentat în concurs, exponatul colegului MF Bruno Bouveret, „Păsări rapace” a fost centrul atenţiei publicului, maximafiliştilor vizitatori precum şi al juriului. Juriul a apreciat soluţia novatoare şi a punctat expnatul pentru medalie de aur. Publicul s-a entuziasmat la fiecare trecere pe la panourile în cauză apreciind eleganta prezentare grafică. Maximafiliştii aflaţi în vizită la Sibiu au transformat, ad-hoc, ocazia într-un scurt simpozion şi concluzia finală a fost favorabilă unei abordări responsabile în vederea extinderii acestei propuneri de schimbare a stilului de prezentare a exponatelor.
Am reţinut, în urma discuţiilor colegiale, câteva argumente pro şi contra adoptării expunerii pe pagini cu format A3. Argumentul contra cel mai invocat a fost dificultatea realizării grafice şi a printării paginilor de format mare. Drept  complicaţie defavorabilă a fost prezentată şi necesitatea confecţionării unor noi ambalaje de transport şi expediţie, cu gabarit incomod. Aceste argumente au trecut în plan secund atunci când avantajele au fost scoase în evidenţă de majoritatea participanţilor. S-au remarcat numeroase aspecte care, se pare, vor impune noua tehnică de asamblare. Principalul avantaj reliefat a fost posibilitatea utilizării mai multor ilustrate maxime pentru întregul exponat. S-a reliefat posibilitatea teoretică de utilizare a cinci maxime pe suprafaţa unui format A3 în loc de numai patru piese pe suprafaţa echivalentă a două pagini A4. Aşadar, numărul maxim de ilustrate maxime ar putea fi, în cazul unui exponat de cinci panouri cu 80 de pagini, de 198 de ilustrate în loc de numai 158 pe vechiul format. Diferenţa este considerabilă şi constituie, evident, un mare avantaj pentru majoritatea temelor. Ca avantaj remarcabil a fost subliniată posibilitatea oferită de suprafaţa utilă mai mare pentru evitarea oricărei şanse de suprapunere a ilustratelor maxime. Spaţiul generos al formatului A3 permite, în acelaşi timp, o amplasare neregulată a maximelor, fapt care evită repetarea monotonă a poziţiilor celor două maxime de pe paginile format A4. Posibilitaea introducerii unor elemente grafice auxiliare, utile prezentării, amplifică efectul artistic al panoului în ansmblul lui de opt pagini A3. Noile posibilităţi de aranjare în pagină a ilustratelor maxime, textelor şi imaginilor grafice complementare oferă expozanţilor sau graficienilor solicitaţi de aceştia, ocazia de a-şi etala talentul artistic şi, variantele finale adoptate pot fi irepetabile.
pagină format A3 din exponatul Christian Barret - MF - Franţa
Am revenit de câteva ori, singur, la panourile pe care era montat exponatul devenit material didactic. Încercam să reevaluez argumentele pro şi contra şi am constatat că privind cele cinci panouri m-am mutat într-o galerie de artă. Prea pretenţios? Atunci mă aflam măcar într-un muzeu modern privind biorame atrăgătoare şi foarte instructive. Între panourile cu pagini A4 care creau impresia unei mari table de şah cu pătrăţele regulat distribuite, panourile pe pagini A3 dădeau impresia unor pânze iscusit pictate.
Solicitaţi să opteze pentru exponatul cel mai agreabil remarcat în zonă, vizitatorii au ales invariabil exponatul „Păsările rapace”. Ei nu ştiau nici câte „piese vechi” erau pe panouri şi nici "câte puncte" îi acordase juriul.
Mihai Ceucă
membru MF nr.3323
secretar al SRMDVN


[1] - Special regulations for the evaluation of maximaphily exhibits at fip exhibitions (SREV)
[2] - Pagina web a Federaţiei Internaţionale de Filatelie  - http://www.f-i-p.ch
Sursa imaginilor: revista „Les Maximaphiles Français” no.500 şi suplimentul ei HS1/2015